Initial era un simplu eseu la sociologie:
Facand o mica analiza asupra raportului intre elevi si atitudinea acestora fata de munca, pot sa afirm ca majoritatea dintre acestia au o orientare pozitiva catre munca. Si spun asta pentru ca observ din ce in ce mai multi elevi care au un job sau care isi cauta unul, mai ales in vacante.
In primul rand, daca este sa ma refer la studenti, foarte multi dintre ei muncesc in timpul studiilor la facultate, pentru ca multi sunt veniti din provincie si stau la camin si trebuie sa se intretina. Dar nu numai ei muncesc, ci si cei care au o locuinta in capitala. Si asta pentru ca nu vor sa mai fie intretinuti de parinti sau deja stau singuri ori sunt deja casatoriti. Oricum, in jurul varstei de 20 de ani un om are multe prioritati si planuri si de aceea se angajeaza.
In al doilea rand, nu doar studentii muncesc. De asemenea, si elevii de la liceu au o atitudine pozitiva catre munca. De exemplu, multi din cercul meu de prieteni lucreaza in vacante, iar unii colegi muncesc si in timpul anului scolar. Chiar zilele acestea, o noua cunostinta imi spunea ca lucreaza de la varsta de 15 ani, acum avand 19 ani. Mi s-a parut cel putin interesant, pentru ca nu e tipul de om care ar fi avut nevoie extrema de bani. Unii muncesc pentru ca au nevoie, iar altii pentru ca vor sa experimenteze ceva nou sau sa se simta mai mari, maturi.
Asta daca e sa ne referim la munca referitoare la joburi si la castigat bani. Pe de alta parte, daca e sa ne referim la munca depusa la scoala si cu ajutorul careia se iau notele, aici e vorba de altceva. Privitor la acest lucriu, exista o analogie a principiilor: elevii vor, in mare parte, note maxime cu efort minim (principiul fundamental al elevului) asa cum si consumatorul doreste maximizarea utilitatii totale cu venituri cat mai mici (principiul fundamental in economie). Bineinteles, acest lucru este incurajat si de profesori, trebuie sa recunoastem, pentru ca atunci cand profesorul da note mari destul de usor, sa nu spun foarte usor, elevul nu mai simte nevoia sa se pregateasca la acea materie. Elevii sunt foarte superficiali in ceea ce priveste munca in raport cu notele. De multe ori, copiatul la lucrari aduce notele mari si nu invatatul. Dar, normal, ca mai sunt inca elevi care invata ora de ora si iau notele in conformitate cu propriul efort depus sau elevi care, pur si simplu, vor note pe merit indiferent care ar fi acestea. Si inca un aspect ar fi acela ca daca un elev se pregateste pentru o ascultare si primeste nota 10 asta nu inseamna ca acel elev e de nota maxima la acea materie. Din punctul meu de vedere, notele trebuie luate pe merit si pe cat stie elevul. Daca acest lucru se intampla, elevii vor depune mai mult efort in procesul de invatare.
Asadar, daca pentru munca in urma careia se castiga bani multi sunt interesati si depun efort, pentru munca depusa la scoala situatia e invers proportionala. Deci treaba e relativa.
marți, 26 ianuarie 2010
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
